Românii și bulgarii au împărțit litoralul – coasta de argint a Mării Negre, iar Regina Maria și-a lăsat într-un loc inima și în altul sufletul. Acum, popoarele de la nord și de la sud de Dunăre se bat pe turiști.Balcic, castelul Reginei Maria FOTO Shutterstock

Balcic, castelul Reginei Maria FOTO Shutterstock

Cu mult înaintea turiștilor români care aleg litoralul bulgăresc ca loc de relaxare a fost Regina Maria, cea care a descoperit Balcicul, stațiune ce se afla la acea vreme în granițele României, în toamna anului 1924. Mica așezare unde lumea boemă venea să se recreeze sau să compună versuri și să picteze i-a rămas aproape de suflet și suveranei, care evoca Balcicul în „Casele mele de vis“. „Într-o plimbare prin Dobrogea, m-am apropiat deodată de o limbă de pământ lângă mare care a trezit în mine un fior cu totul deosebit: am avut ca o simţire că locul acesta mă aştepta dintotdeauna pe mine, ori trăisem totdeauna în aşteptarea lui“. Aici, ea și-a construit palatul pe care l-a lăsat moștenire poporului român, dar care este administrat de bulgari.

Regina Maria la castelul ei de vis

Regina Maria la castelul ei de vis

Cadrilaterul – sau Dobrogea de Sud, cum o numesc unii istorici – a ajuns în granițele României în anul 1913, dar a fost pierdut în anul 1940, prin Tratatul de la Craiova, mare parte din români fiind evacuați. Au rămas însă amintirile, iar cei care nu au vrut să plece s-au legat de moștenirea Familiei regale române: de castelul de vis, care nu a putut fi strămutat. Anii au trecut și, în perioada comunistă, puțini români de rând puteau trece granița în Cadrilater. Singurii care puteau migra dintr-o parte în alta erau turiștii străini.

După Revoluție, granițele s-au deschis și prieteni și rude, despărțiți de grăniceri cu arma în mână, care nu se văzuseră atâta amar de ani, s-au strâns din nou în brațe. Cele două țări aveau încă răni adânci lăsate de comunism. Cu toții ne întrebăm de ce turiștii români și cei străini preferă acum litoralul bulgăresc, de vreme ce ambele țări au luptat cu aceleași mentalități, lipsuri și moștenire grea a unui sistem totalitar, unde dreptul de a călători nu exista decât între granițe.

Punctul zero al exodului turiștilor străini din România

Să ne întoarcem în anii ’80. Litoralul românesc era plin de turiști români, dar mai ales străini. La Neptun, un disc jockey de la Disco Rainbow a scos într-o seară de vară o boxă afară din discotecă ca să vină tinerii la distracție. „Era un fel de bătut clopotele la biserică, și tovarășa, care era la Neptun cu tovarășul, a auzit zgomotele puternice, care se propagau peste lac, și a zis: «Ce-i cu scandalul ăsta? Oamenii au venit să odihnească aici». Așa a dat dispoziție coana Leana să se închidă totul la ora 22.00“, povestește fostul ghid de pe litoral.

Ce are Bulgaria și nu are și România

Anii au trecut, Bulgaria a rămas cu Cadrilaterul, dar și cu turiștii români, care continuă să se ducă pe litoralul bulgăresc de la 1 Mai până târziu, în toamnă, inclusiv mulți constănțeni. Care ar fi explicația acestui exod? „Bulgaria are îmbinarea dintre mare și munte. Deși muntele e calcaros, este acest aer de munte. Apoi, pădurea e acolo, și poate rivaliza doar cu Neptunul. În ceea ce privește serviciile oferite turiștilor, este mult de spus. Bulgarii sunt mult mai serioși, mai muncitori. Noi, românii, investim astăzi și până diseară vrem să ne vină profitul“, explică expertul în turism. Alți români preferă Bulgaria doar pentru a pleca de acasă, de a se simți în concediu și a fi mulțumiți că au fost într-o altă țară.